Vremuri fara rabdare

„Sunt secvente narative a caror relativa autonomie nu anuleaza impresia ca fac parte din acelasi intreg. Ii revine cititorului menirea de a reconstitui coerenta epica, umpland golurile si refacand legaturile latente dintre episoade si personaje, si de a descoperi «desenul din covor», dincolo de fragmentarea structurii de suprafata. Gabriela Adamesteanu construieste astfel un roman latent – formula narativa hibrida, utilizata, printre altii, si de Milan Kundera in Ridicole iubiri...“ (Carmen Musat)

„Privirea naratoarei se confunda cu obiectivul unei camere de filmat. Comportamentismul si structura filmica nu se confunda insa cu obiectivitatea rece. Lumea acestei autoare ascunde o mare tandrete si compasiune (fata de personaje, ca si fata de cititor). Apropierea fata de celalalt, generozitatea de a se retrage din prim-planul scenei, o stiinta a concretului, o carnalitate a fictiunii rar intalnite, precum si o profunda cunoastere a resorturilor sufletesti, toate acestea o recomanda pe Gabriela Adamesteanu ca pe o prozatoare autentica, de mare forta.“ (Cornel Moraru)

„Desi s-a vorbit despre exceptionalul caracter auditiv al prozatoarei si despre o acuitate vizuala pe masura, aceste calitati nu sunt mostre de inginerie textuala, ci mijloace de inregistrare a autenticitatii existentiale. In centrul prozelor ei se afla intotdeauna omul viu, cu dramele si traumele lui, cu nevoia lui organica de comunicare. Caracterul lor scenic, performativ, dramatic este frapant. Proza nemteasca, dar cu un discret palpit cehovian.“ (Paul Cernat)

Gabriela ADAMESTEANU- Absolventa a Facultatii de Limba si Literatura Romana, Universitatea Bucuresti, a fost redactor la Editura Enciclopedica (1965‑1984) si lector la Cartea Romaneasca (1985‑1989). Romanul ei Dimineata pierduta a fost pus in scena de regizoarea Catalina Buzoianu, impreuna cu o echipa de actori prestigiosi, intr-un spectacol (1986-1991) filmat ulterior si devenit clasic. A condus revista 22 a Grupului pentru Dialog Social (1991‑2005) si apoi suplimentul ei literar, Bucurestiul Cultural (2005‑2013). Membra a echipei internationale de jurnaliste „Women’s Edition“ (1998-2001), organizata de Population Reference Bureau, SUA, a primit Premiul Hellman‑Hammett pentru curaj in jurnalism atribuit de Human Rights Watch (2002) si titlul Chevalier de L’Ordre des Arts et des Lettres (2013) acordat de guvernul francez. Vicepresedinta (2000‑2004) si presedinta (2004‑2006) a Centrului PEN Roman. Cartile ei, constant reeditate, au fost distinse cu cele mai importante premii nationale, traduse in 18 limbi si publicate la edituri straine prestigioase (Gallimard, Acantilado, Penguin Random House, Aufbau), primind cronici elogioase in mari publicatii internationale (Frankfurter Allgemeine Zeitung, Le Monde, El Pais).