Viata e in alta parte

Alegand lozinca insurgentilor Sorbonei din mai 1968 drept titlu al romanului sau, Milan Kundera asaza destinul unei intregi generatii sub semnul esecului. Eroul sau nu este insa un tanar al acelor locuri si vremuri, ci unul care-si traieste dureroasa maturizare in epoca instaurarii regimului comunist in Cehoslovacia. Adolescent vulnerabil, bantuit de teama de ridicol, dar de o extrema puritate, poetul Jaromil se simte atras de ideologia marxista, care-i promite o iluzorie revansa impotriva unei lumi ce nu-l poate cuprinde. Treptat, el devine prizonierul unui sistem care ii cere sa renunte la tot ce venerase in chipul cel mai curat cu putinta si sa intre in concertul platitudinilor care se dau drept singura literatura adevarata.

Puritatea lui ultragiata se transforma atunci de-a dreptul in abjectie, odata cu denuntul prin care Jaromil isi trimite prietena la inchisoare. Si daca, asa cum se spune, viata poetului este exponentiala, caderea lui Jaromil, pusa de autor fata in fata cu caderile atator mari poeti ai lumii, vorbeste despre caderea tuturor celor prinsi in valtoarea istoriei.

Iata de ce romanul sau n-a putut aparea decat in afara granitelor Cehoslovaciei, in 1973, mai intai in Franta, unde a primit Prix Médicis étranger.

„Alaturi de Don Quijote si Doamna Bovary, Viata e in alta parte este probabil opera cea mai dura care s-a scris vreodata despre poezie. Despre poezie ca ultim refugiu al lui Dumnezeu.“ (FRANÇOIS RICARD)

Cand, in 1968, tancurile sovietice spulberau „Primavara de la Praga“, MILAN KUNDERA (1929–2023) era deja un scriitor cunoscut: publicase poezie, teatru, eseuri, iar primul sau roman, Gluma, si nuvelele adunate in volumul Iubiri caraghioase fusesera tiparite in ultimul an in peste 150 000 de exemplare. Atata si ar fi fost de-ajuns pentru ca noile autoritati cehe sa-l excluda de la Catedra de literatura universala pe care o ocupa la Academia de Film si sa-i elimine cartile din toate bibliotecile Cehoslovaciei. Si cum sa fi acceptat un regim impietrit in stalinismul deceniului sase pe acela care fusese nu doar un participant activ la efervescenta miscarii pragheze, dar mai si declarase – si ilustrase in cartile sale – ca tocmai stalinismul l-a invatat virtutea izbavitoare a rasului? Iata de ce urmatorul roman, Viata e in alta parte, i-a aparut in 1973 in Franta, iar doi ani mai tarziu autorul insusi se stabilea aici, devenind in scurt timp un scriitor de faima internationala, tradus in toate limbile importante ale lumii.

Opere scrise in ceha: Gluma, roman; Iubiri caraghioase, nuvele; Viata e in alta parte, roman; Valsul de adio, roman; Cartea rasului si a uitarii, roman; Insuportabila usuratate a fiintei, roman; Nemurirea, roman

Opere scrise in franceza: Jacques si stapanul sau. Omagiu lui Denis Diderot, teatru; Arta romanului, eseu; Testamente tradate, eseu; Lentoarea, roman; Identitatea, roman; Ignoranta, roman; Cortina, eseu in sapte parti; O intalnire, eseu

Despre opera lui Milan Kundera: Kvetoslav Chvatik, Lumea romanesca a lui Milan Kundera; Eva Le Grand, Kundera sau memoria dorintei; Jocelyn Maixent, Secolul XVIII al lui Milan Kundera; Maria Nemcova Banerjee, Paradoxuri terminale; François Ricard, Ultima dupa-amiaza a lui Agnes, eseu despre opera lui Milan Kundera; Guy Scarpetta, Varsta de aur a romanului; Guy Scarpetta, Variatiuni asupra erotismului.