Un port la rasarit

"Un port la rasarit ramane unul dintre cele mai frumoase romane de iubire din literatura noastra. Radu Tudoran se vadeste deopotriva psiholog si narator, poet al inimii si poet al apelor, in zugravirea carora foloseste un stil dintre cele mai epurate. Un port la rasarit consacra un romancier de mare clasa." (Perpessicius, 1942)

"Radu Tudoran a fost unul dintre putinii profesionisti ai scrisului de la noi. In timpul comunismului, s-a manifestat, in continuare, ca un profesionist. [...] In 1977, numarul total al exemplarelor din cartile sale - aproape fiecare reeditata de mai mai multe ori - depasea 1 400 000." (Alex. Stefanescu, 2010)

Radu Tudoran (pseudonimul lui Nicolae Bogza; 1910–1992) scriitor, traducator, fratele cel mai mic al muzicianului si filozofului Alexandru Bogza si al scriitorului Geo Bogza. Ofiter activ intre 1932 si 1938, apoi ziarist si redactor de periodice. Din 1942, se dedica scrisului.

Publica numeroase titluri de mare succes, printre care Un port la rasarit (1941), Anotimpuri (1943), Intoarcerea fiului risipitor (1947; titlul schimbat ulterior in Fiul risipitor), Toate panzele sus! (1954), respectiv Maria si marea (1973), precum si o ambitioasa fresca a societatii romanesti in sapte volume, intitulata Sfarsit de mileniu (1978-1989).

Datorita succesului pe care il dobandesc romanele sale, Radu Tudoran devine unul dintre cei mai indragiti prozatori romani ai perioadei postbelice. I se reediteaza antum si postum numeroase romane si este laureat al Premiului Academiei Romane (1961) si al Premiului Special al Uniunii Scriitorilor din Romania (1980).