Ultima carte

Ne vedem la capatul povestilor.

Cel mai recent roman al lui Marian Coman se deschide cu cea mai veche istorie din lume: una de iubire. Intr-un prezent apropiat, Alex te trage in povestea lui si a Adei. Nu-ti lasa vreme sa te induiosezi, caci, curand, descoperi ca-ti relateaza ultima lor zi impreuna. In paralel, il intalnesti pe Manu, care te lasa sa patrunzi in intimitatea gandurilor sale de scriitor aflat in plina criza creativa. Cei doi iti vor fi aproape pe tot parcursul cartii, ba unul, ba celalalt, pana cand destinele li se intrepatrund, permanent la granita dintre realitate si fictiune, dintre virtual si real, dintre povesti.

Ultima carte are, de altfel, darul acela aparte al literaturii bune: sa schimbe ceva in tine la finalul lecturii.

„Cine o omoara pe Ada, iubita programatorului Alex Branescu? Cum are ea 27 de ani in 2019 si 20 in 1974? Se poate calatori in timp, citind De veghe in lanul de secara? Cine sunt securistii Gicu si Neacsu, care tortureaza in timp ce asculta Dan Spataru? Dar pictorul Matei, stapanul vietii vesnice din taramul povestilor uitate? Cu ce secret teribil il santajeaza pe Alex? Cititi Ultima carte a lui Marian Coman: alerta si intensa de la prima pana la ultima pagina. O fictiune speculativa care le-ar fi placut lui Robert A. Heinlein si Baran Bo Odar.“ (Ion Manolescu)

„Dupa Omuletul din perete si alte povestiri fantastice, Marian Coman revine cu un roman care adauga inca o piesa de puzzle in universul inedit construit anterior si ii reconfirma atat vocatia de povestitor autentic, cat si statutul pe scena literara romaneasca.

Sub forma unor consemnari diaristice, cu ingrediente science-fiction, horror si policier, combinate intr-un realism incheiat pana la ultimii nasturi, cu accente livresti si stiintifice, ludice si dramatice, cu o coloana sonora eclectica, cu episoade tulburatoare, personaje in carne si oase, teme profunde si-un stil recognoscibil, Ultima carte reuseste sa-si seduca cititorii, indiferent de profilul lor, si sa le ramana in minte, multa vreme dupa ce dau ultima pagina.“ (Eli Badica, coordonatoarea imprintului n’autor)