Traiectorii ale institutionalizarii gratierii individuale, gratierii colective si liberarii conditionate. Studiu de caz: Romania, 1990-2020. Volumul II

Perspectiva provocatoare pe care lucrarea o propune pune accentul asupra intelegeriii universului carceral in raport cu spatiul psihosocial in cadrul caruia se manifesta, in mod vizibil, violenta fizica si simbolica, determinata de raporturile de status si de putere, pe baza carora persoanele private de libertate sunt impartite in trei categorii distincte: (1) "VIP-uri" (dominanti); (2) "sclavi" (dominati); (3) "anonimi".

Experienta carcerala devine astfel eminamente diferita, in raport cu dobandirea si recunoasterea unei pozitii de status si de putere, aspect care particularizeaza natura universului carceral. Acest studiu se raporteaza, de asemenea, la politicile de reforma penala aplicate simultan cu dinamicile nivelului de ocupare si de organizare a mediului carceral, pentru a evidentia rolul factorilor care influenteaza decizia titularului dreptului acordarii masurilor de clementa (gratierea individuala, gratierea colectiva, amnistia) si a masurilor privind liberarea conditionata, in Romania, in perioada 1990-2020.

Obiectivul general al cercetarii consta in analiza evolutiei institutiilor Gratierii individuale, Gratierii colective si a Liberarii conditionate, pentru a evalua modul in care se produce institutionalizarea, dezinstitutionalizarea, respectiv reinstitutionalizarea, din perspectiva modificarilor (treptate sau bruste) survenite asupra acestor institutii. Obiectivul secundar al cercetarii este reprezentat de identificarea dinamicii indicelui de ocupare al penitenciarelor din Romania si a conditiilor din detentie, in raport cu traiectoriile institutionalizarii, dezinstitutionalizarii si reinstitutionalizarii masurilor de liberare inainte de termen.

Ipoteza principala a studiului de cercetare pleaca de la premisa ca actiunea factorilor exogeni limiteaza puterea absoluta a titularului dreptului de acordare a gratierii individuale si a gratierii colective, respectiv a liberarii conditionate. Explicit, cererile privind acordarea masurilor de clementa, respectiv revocarea acestora sunt dependente de schimbarile bruste survenite asupra cadrului legal evolutiv, contextului politic dinamic, presiunilor exercitate de o parte a societatii civile, simultan cu strategiile de promovare si legitimare personala variate utilizate de titularul dreptului de acordare a masurilor de clementa si de liberare conditionata, in perioada 1990-2020.

Mai mult, ipoteza secundara a acestui studiu surprinde schimbarile bruste survenite asupra arhitecturii institutionale a Gratierii individuale, Gratierii colective, respectiv a Liberarii conditionate. Traiectoriilor institutionalizarii produc modificari pe termen scurt in vederea remedierii problemelor existente in penitenciarele din Romania, legate de conditiile de detentie si de dinamica supraaglomerarii.