Spargatoarea de coduri. Jennifer Doudna, editarea genetica si viitorul speciei umane

#1 bestseller New York Times.

Premiul acestui an este despre rescrierea codului vietii. PREMIUL NOBEL PENTRU CHIMIE 2020.

Pe cand era in clasa a VI-a, Jennifer Doudna a descoperit intr-o zi o carte intitulata The Double Helix, pe care tatal ei i-o lasase pe pat. A pus-o deoparte, crezand ca-i doar una dintre acele povestiri politiste care-i placeau. Cand a ajuns s-o citeasca, intr-o sambata ploioasa, a constatat ca intr-un fel avusese dreptate. Pe masura ce devora pagina dupa pagina, a devenit fascinata de drama intensa din culisele competitiei pentru descoperirea codului vietii. Chiar daca indrumatorul din liceu i-a spus ca fetele nu ajung oameni de stiinta, ea a hotarat ca exact asta va face.

Manata de pasiunea de a intelege cum functioneaza natura si de a transforma descoperirile in inventii, ea va contribui la realizarea a ceea ce autorul cartii primite de la tatal ei, James Watson, i-a spus ca este cel mai important progres in biologie de dupa codescoperirea lui, a structurii ADN-ului. Doudna si colaboratorii ei si-au transpus curiozitatea fata de natura intr-o inventie care va transforma specia umana: un instrument usor de folosit, care poate sa editeze ADN-ul. Cunoscut drept CRISPR, acesta a deschis o minunata lume noua plina de miracole medicale si de dileme morale.

Dezvoltarea CRISPR si cursa de dezvoltare a vaccinurilor contra noului coronavirus ne va accelera tranzitia catre urmatoarea mare revolutie inovatoare. Ultima jumatate de secol a fost o era digitala bazata pe microcip, computere si internet. Acum intram intr-o revolutie biologica. Copiilor care studiaza programarea digitala li se vor alatura cei care studiaza programarea genetica. Sa ne folosim noile puteri de manipulare a evolutiei pentru a ne face mai rezistenti la virusuri? Ce avantaj minunat am avea! Dar cum ramane cu prevenirea depresiei? Hm… Sa le ingaduim parintilor, daca-si permit financiar, sa imbunatateasca inaltimea, musculatura sau coeficientul de inteligenta al copiilor lor?

Dupa ce a contribuit la descoperirea CRISPR, Doudna a devenit un lider in abordarea acestor chestiuni etice si, impreuna cu coechipiera sa Emmanuelle Charpentier, a castigat premiul Nobel in 2020. Povestea ei este un roman politist palpitant, care implica cele mai profunde minuni ale naturii, de la originea vietii pana la viitorul speciei noastre.

"Spargatoarea de coduri se asterne ca o poveste politista captivanta, plina de ambitii si dihonii, laboratoare si conferinte, laureati Nobel si rebeli autodidacti. Cartea ne sondeaza umanitatea comuna fara a bagateliza vreo secunda stiinta, o marturie a geniului lui Isaacson, mereu prezent in pagina." (O Magazine)

"Aceasta carte marcheaza confluenta dintre scriitorul perfect, subiectul perfect si sincronizarea perfecta. Rezultatul este aproape cu certitudine cea mai importanta carte a anului." (Minneapolis Star Tribune)

"Isaacson expune totul in obisnuita lui proza lucida, care de la inceput pana la sfarsit este sprintara, captivanta si chiar amuzanta. Veti ramane cu o intelegere mai profunda atat a stiintei propriu-zise, cat si a felului in care se realizeaza progresul stiintific – inclusiv cu multe necazuri." (The Washington Post)

"Isaacson surprinde bine procesul stiintific, inclusiv rolul intamplarii. Munca asidua la masa de laborator, licaririle de inspiratie, importanta conferintelor ca retorte de creativitate, rivalitatile uneori amicale, alteori nu – si sentimentul telului comun – apar toate in naratiunea lui. Spargatoarea de coduri descrie un dans pe muzica vremurilor, aceste lucruri fiind pasii sai, care incep cu Charles Darwin si cu Gregor Mendel – si nu dau vreun semn ca se vor sfarsi." (The Economist)

"Spargatoarea de coduri este in anumite privinte un jurnal al anului molimei noastre din 2020." (The New York Times)

"Cand un mare biograf combina fascinatia proprie cu stiinta si cu un stil narativ superb, rezultatul este magic. Aceasta lucrare importanta si puternica, scrisa in traditia The Double Helix, ne permite nu doar sa urmarim povestea unui om de stiinta stralucit si inspirat, ci si sa experimentam noi insine minunile naturii si bucuriile descoperirii." (Doris Kearns Goodwin)

WALTER ISAACSON este profesor de istorie la Universitatea Tulane. In trecut a fost director general al Institutului Aspen, presedinte al CNN si redactor-sef al revistei Time. Este autorul cartilor biografice Leonardo da Vinci, Steve Jobs – biografia autorizata, Einstein: Viata si universul sau, Benjamin Franklin: An American Life si Kissinger: A Biography. Este si coautorul The Wise Men: Six Friends and the World They Made.