Scrisori catre Felice

„Pentru mine, cel mai bun mod de viata ar fi sa stau incuiat, cu lucrurile necesare scrisului si cu o lampa, in ultima incapere a unei hrube vaste. Mancarea ce mi s-ar aduce ar fi depusa de fiecare data la mare distanta de odaia mea, dincolo de usa cea mai indepartata a hrubei. Drumul intr-acolo ar fi singura mea plimbare si l-as parcurge in halat, trecand pe sub toate boltile hrubei. Apoi m-as intoarce la masa mea, as manca incet si cu bagare de seama si as reincepe numaidecat sa scriu. Ce as scrie atunci! Din ce profunzimi as smulge randurile mele! Fara efort! Caci maxima concentrare nu cunoaste efortul. Numai ca poate n-as face asta mult timp, iar la primul esec, pesemne inevitabil tocmai intr-o asemenea situatie, as izbucni intr-un grandios acces de dementa. Ce zici, iubito? Sa nu te tii departe de locuitorul hrubei!"

„Tribulatiile relatiei dintre el si Felice au capatat, in cele din urma, forma romanului Procesul." (Elias Canetti)

„Dra Felice Bauer. Pe 13 august, cand am ajuns la Brod, ea sedea la masa, dar mie mi s-a parut c-ar fi o servitoare. Nici nu eram curios sa aflu cine era si m-am obisnuit numaidecat cu ea. Fata osoasa, searbada, isi afisa inexpresivitatea cu franchete. (...) Nasul aproape spart. Parul blond, cam rigid si lipsit de farmec. Barbia puternica. In timp ce ma asezam, am privit-o pentru prima oara mai atent; dupa ce m-am asezat, aveam deja o opinie ferma." (Franz Kafka, in „Jurnal”)

„Un om complet asocial din cauza conditiilor de viata si a firii lui, cu o sanatate instabila, momentan greu de apreciat, izolat de sprijinul oricarei comunitati mai mari, din pricina iudaismului sau ateu si nesionist (admir sionismul si mi-e greata de el), si zdruncinat necontenit de munca silnica de la birou, intr-un mod cat se poate de chinuitor si in ce are el mai bun – un asemenea om se decide, e-adevarat, sub cea mai puternica presiune launtrica, sa se insoare, asadar, sa actioneze in cel mai social mod cu putinta. Asta nu mi se pare putin pentru un astfel de om." (Franz Kafka - despre sine)

Franz Kafka s-a nascut in 1883 la Praga, intr-o familie evreiasca. A urmat Gimnaziul Umanist German National, apoi s-a inscris la Facultatea de Drept a Universitatii Karl-Ferdinand, obtinand doctoratul in 1906. A lucrat ca avocat la o companie de asigurari, scriind noaptea, in secret, povestiri pe care pana la urma le publica in 1913, la insistentele prietenului sau, poetul Max Brod. In 1914 incepe sa scrie romanul Procesul si povestirea Colonia penitenciara, iar un an mai tarziu publica nuvela Metamorfoza. Kafka nu a terminat niciunul dintre cele trei romane – Procesul (1925), Castelul (1926) si America (1927) si si-a distrus mare parte din scrieri. Max Brod a adunat si a publicat postum tot ce a lasat Kafka dupa moartea lui prematura, pe 3 iunie 1924, ignorand instructiunile autorului, care dorea ca opera sa-i fie arsa. In seria Anansi. Ego a mai aparut Jurnal.