Revolverul Arhanghelului. Miscarea Legionara si mistica asasinatului politic

Miscarea Legionara este si astazi o hartie de turnesol a societatii romanesti, astfel ca o noua cercetare, care tine cont de toate aspectele fenomenului, e binevenita. Istoricul Cristian Manolachi reuseste per­formanta unei sinteze cuprinzatoare – de la contextul politic la ideologia miscarii, la bazele ei sociale, organizare, factiuni si jocuri de putere –, adaugand o serie de intrebari si unghiuri noi de abordare.

• Cine au fost anonimii care au luptat in acest razboi civil ce cuprinsese societatea romaneasca?
• Cine au fost victimele – evrei, romani, oameni politici, studenti, comercianti, liberali sau carlisti, taranisti sau frati legionari din factiuni adverse?
• Care a fost reactia autoritatilor?
• De ce nu si-a facut justitia datoria aproape niciodata?
• Care era climatul opiniei publice?
• Cum arata propaganda?
• Cum arata frica?

Dincolo de inventarul minutios al crimelor Legiunii, care intrec in inventivitate macabra orice alt episod violent din istoria politica a Romaniei, cum a fost, de fapt, cu putinta punerea in functiune a mecanismului crimelor? La aproape un secol de la infiintarea Miscarii Legionare, ecourile acelei epoci sumbre sunt departe de a se fi stins. Mai mult decat o cercetare istorica, cartea lui Cristian Manolachi este o lectie si un avertisment.

„Investigatia lui Cristian Manolachi aduce o contributie importanta la elucidarea mecanismelor violentei, restituind si analizand formele pe care aceasta le-a imbracat in viata politica a Romaniei interbelice, dar si climatul mental in care s-au nascut atitudinile violente care au condus la punerea in act a asasinatelor politice. O cercetare cu atat mai actuala azi, cand fenomenul violentei isi face din nou loc in societate, sub cele mai diverse aspecte si forme.“ (TOADER NICOARA)

CRISTIAN MANOLACHI (n. 1987) a studiat istoria la Universitatea Babes‑Bolyai. Cu preocupari in domeniile antropologiei istorice, mentalitatilor colective, imaginarului social si mitologiilor politice, a cercetat in teza sa de doctorat avatarurile extremei drepte si complicatul dosar al violentei politice din societatea romaneasca interbelica. In cadrul cercetarii postdoctorale, s-a ocupat de marile afaceri de coruptie ale Romaniei, o abordare culturala, de durata lunga – secolele XIX–XXI –, a cauzelor, implicatiilor si consecintelor acestui fenomen. S‑a implicat activ si in viata cetatii, prin activitati de popularizare a istoriei, la emisiuni cu teme istorice, la radio sau televiziune, prin intermediul conferintelor publice sau al meselor rotunde, dar si in calitate de coordonator al Centrului de Cultura Urbana din Cluj‑Napoca.