Pustietatea aprinsa

„In vremurile noastre, adica aici si acum (chiar daca primul termen reprezinta, in opinia mea, o pluralitate de «aici»), a devenit foarte dificil, daca nu cvasi‑imposibil, sa indraznesti a scrie despre mesaj, teza, angajare etc., cand este vorba despre poezie, sau in general despre arta. Noua corectitudine politica post‑comunista a decis ca aceste vocabule trebuie aruncate definitiv «dans les poubelles de l’histoire », astfel incat, printre altele, orice tentativa riguroasa de cautare a adevarului prin si in Cuvant este privita de la bun inceput ca inutila, daca nu chiar primejdioasa, pentru confortul intelectual si spiritual al noilor semidocti hraniti  de predilectie cu wikipedia, «retele sociale» pre‑formatate, si alte produse culturale similare.

Poezia Terezei‑Brindusa Palade, a contre‑courant, este poezia unei fiinte rebele fata de vulgata timpului sau, aceasta insemnand aici o trimitere la o lunga traditie de rebeli ai spiritului, de la sfantul Ioan al Crucii pana la Pierre Jean Jouve, Thomas Merton sau Mario Luzi.“ - Sebastian Reichman