Prezente culturale

„Cartea este scrisa intr-o perioada de cativa ani, in paralel cu textele de literatura beletristica, si contine studii si articole cultural-artistice, cronici literare si dramatice, interviuri cu personalitati din Turda si din alte localitati transilvane. Studiul monografic intitulat Revista Pagini literare (1934-1943) constituie intaia lucrare mai extinsa despre «buna revista din Turda», cum a definit-o istoricul literar D. Murarasu, al carei patron-redactor a fost poetul Teodor Murasanu (1891-1966). La Pagini literare au colaborat cu precadere scriitori ardeleni, dar si din alte zone ale tarii, tineri si varstnici: Pavel Dan, Grigore Popa, Mihai Beniuc, V. Benes, Romulus Demetrescu, stefan Augustin Doinas, Victor Felea, Teohar Mihadas, I. Carja-Fagadaru, Petru Bucsa, Gherghinescu Vania, Ion Agarbiceanu, Emil Isac si multi altii.

Dintre personalitatile despre care am scris ori ale caror carti le-am recenzat mentionez cateva nume: Pavel Dan, Ion Agarbiceanu, Mihai Beniuc, Valeriu Anania, Aurel Dragos Munteanu, Adrian tion, Ion Buzasi, Ovidiu Iuliu Moldovan, dar si despre «dinastia» Ratiu: memorandistul dr. Ion Ratiu, omul politic Ion Ratiu, Augustin Ratiu, Indrei Ratiu. Recenziile si cronicile dramatice asigura diversitatea prezentelor culturale din arealul transilvan situat intre Turda, Cluj-Napoca si Alba Iulia.

Intr-un oras in care falnica generatie de prozatori ai Tribuneide pe vremea lui D. R. Popescu, a disparut aproape cu desavarsire, cei mai multi dintre ei retransati in publicistica, munca editoriala si alte asemenea, cand revista Steaua, la randul ei, nu mai dispune de nici un prozator de larga respiratie, spatiul prozei clujene e luat tot mai mult de noii veniti. Printre acestia Mircea Ioan Casimcea este un prozator care «vine tare din urma», cum as spune cu o formula mai putin eleganta, dar acoperind din plin momentul pe care proza sa il reprezinta.

Cele mai reusite proze mi se par insa cele scrise in ultimul timp, proze in care absurdul, oniricul si fantasticul de tip straniu domina intreaga constructie epica. Pe primul loc s-ar situa chiar proza care da titlul volumului intamplari la Calostra, si care supune imaginatia noastra la un adevarat bombardament de tehnici si recuzite insolite, amintind, in opinia mea, ceva din atmosfera creata in proza sa de Grigore Cugler, absurdist recuperat nu demult de noi.“ - Mircea Popa