Poezii

Tonul poeziilor lui Adrian Devenyi are o nuanta clara, luminoasa, limpede, o excelenta „manuire” de vocale si de consoane ale limbii romane. Intr-o lume care isi pierde identitatea in anonimatul limbii engleze, el stapaneste impecabil graiul romanesc, cu toate ca e stabilit de mult timp in New York.  

Volumul de fata contine trei mini-cicluri, temperate cu multa discretie. Primul ciclu, in engleza, este un recviem la persoana intai, un soi de recviem-omagiu. Chiar daca are referentul in lumea americanizata, acesta il are pe Labis ca sursa de inspiratie.

Al doilea ciclu, nenumit, contine diverse autoportrete in „negru si dalb”, incercari de redenumire a traseului printre oameni si locuri, printre amintiri si prejudecati. Al treilea grupaj are titlul „Poezii pentru Ramona” si este un ciclu personal, presarat cu o subtila tenta ironica.

Autorul are un discurs masurat, sobru dar in aceeasi masura delicat si indemanatic.   

Parcurgerea acestui volum e ca un itinerariu printre mituri si metafore, o referinta la  versul barbian, cu maiestre inflexiuni de Orient. De altfel, din toate textele iese la suprafata destul de bine si de clar frecventarea limbajului poetic barbian si blagian.

Descoperim in acest volum un poet serios, cu bune lecturi, lucid, dar in aceeasi masura sensibil, oferindu-ne un produs de calitate.