Orbecaitorul

Kormos Albert, adica Berti, vine pe aceasta lume la fel ca oricare dintre noi: fara voia lui. Si tot fara voia lui este azvarlit in vartejul nestavilit al vietii, o viata ca o vesnica piesa de teatru, dar mereu cu alti actori. Bucurie si durere, lumina si intuneric, pace si razboi, existenta unui om le cuprinde pe toate, insa aceasta ajunge sa fie (in)franta tocmai din cauza acestei conditii de muritor.

Berti o cunoaste pe Magdus, impreuna au doi copii, meseria lui de croitor le asigura un trai cat de cat bun pe fundalul unui context politic incert si volatil (Al Doilea Razboi Mondial, instalarea comunismului, nationalizarea, reforma monetara si Securitatea). Doar ca suferinta este inerenta vietii, la fel si incertitudinea, si fiecare alegere este o schimbare de macaz pe calea destinului. Iar destinul lui Berti, precum si al oamenilor din jur, este modelat incontinuu de schimbarile din interiorul si din exteriorul sau.

Ajuns la cincizeci si unu de ani, Berti sufera de insomnie cronica, iar intrebarile la adresa sensului vietii il chinuie constant. In ciuda sprijinului familiei si al prietenilor, in ciuda cunostintelor si experientei dobandite, resimte prea dureros trecerea timpului si nu mai reuseste sa spere la nimic frumos pentru viitor.