Opus pistorum

Opus pistorum este o carte scrisa de Henry Miller la comanda. In ciuda acestui lucru, cititorul va recunoaste in roman principalele caracteristici ale prozei autorului, candoarea acestuia, agerimea mintii, autoironia si pofta de viata. De la Marcelle la Tania, de la Alexandra la Anna, de la Charlotte la Billie si Jean, Alf, personajul principal, si prietenii sai ne iau pe sus si ne poarta in odiseea lor pariziana in cautarea slujbei perfecte, a femeii prefecte si a experientei erotice ideale.

 

„Miller in cea mai buna forma a sa – vesel, licentios, exuberant.” (William S. Burroughs) 

 

„La finalul acestei carti pe care orice Inchizitie ar arde-o pe rug numai dupa ce va fi aprofundat cu asupra de masura fiecare dintre revoltatoarele ei sugestii, intrebarile legate de istoria literara (paternitatea textului, de pilda) sau cele generate de felurite angoase estetice (pana unde poate merge scriitura pornache?) devin, in sine, ridicole.” (Dan-Silviu Boerescu)

 

„Traim intr-un taram al fantomelor. Lumea e pe jumatate moarta inainte ca macar sa se fi nascut. Oamenii se tarasc prin viata cu un picior in groapa si cu celalalt lovind inca in pantec... nu se maturizeaza niciodata, dar devin batrani din clipa in care scheauna primele proteste, cand descopera ca sunt pe cont propriu... ” (Henry Miller)

 

„Nu vreau sa mor. Putoii aia care spun ca in cinci sau cincizeci de ani sunt gata sa se transforme in fantome... cum Dumnezeu poate un om sa spuna una ca asta? Sunt prea multe chestii de vazut, prea multe de facut si, atat timp cat esti in viata, ar trebui sa fie cumva imposibil sa te saturi de acea farama de constiinta...” (Henry Miller)  

 

Henry Valentine MILLER (1891‑1980) s‑a nascut in Yorkville, New York, intr‑o familie de origine germana. Si‑a petrecut anii de scoala in Brooklyn, intre 1909 si 1924 a incercat sa lucreze in atelierul de croitorie al tatalui sau, a trecut prin greutati, slujbe prost platite, in medii dominate de saracie si mediocritate. Hotarat sa se apuce de scris, la treizeci de ani a plecat la Paris, unde si‑a petrecut urmatorul deceniu. S‑a imprietenit cu scriitorul Lawrence Durrell si a cunoscut‑o pe Anais Nin, cu care a trait o adevarata poveste de dragoste si care l‑a sprijinit la inceputurile carierei sale.

 

In 1934 a scris Tropicul Cancerului, un roman cu tenta autobiografica. A devenit faimos pentru descrierile sale realiste si a castigat simpatia unor autori precum T.S. Eliot si Ezra Pound. Tot in anii ’30 a publicat Primavara neagra si Tropicul Capricornului. In 1940, Miller s‑a intors in America si s‑a stabilit in Big Sur, California pentru urmatorii douazeci de ani. A scris alte cateva volume critice la adresa Americii si de un deosebit umor. Din aceasta perioada dateaza si capodopera sa, trilogia Rastignirea trandafirie, alcatuita din Sexus (1949), Plexus (1953) si Nexus (1960). In anii ’60 au inceput sa‑i apara si in America primele romane, iar Miller a ajuns peste noapte un idol printre scriitorii americani pentru stilul aparte si ideile sale care subminau preceptele morale foarte stricte ale vremii, precum si formulele scriiturii moderniste.

 

La Editura Polirom au mai aparut, pe langa cartile mentionate mai sus: Zile linistite la Clichy (2010), Cosmarul climatizat (2011), Lumea sexului (2011), Colosul din Maroussi (2011), Intelepciunea inimii (2012, 2019), Ochiul cosmologic (2013) si Un diavol in paradis (2013).