Optzeci si noua de cuvinte urmat de Praga, poem ce dispare

„Eseurile Optzeci si noua de cuvinte si Praga, poem ce dispare ar putea fi privite, alaturi de Literatura si natiunile mici si mai ales de Un Occident rapit, ca o tetralogie despre destinul tarilor si culturilor din centrul si estul Europei. Cu gravitate, demnitate si melancolie, Milan Kundera se analizeaza pe sine ca reprezentant al destinului tragic al acestei regiuni vaste, din care au pornit multe dintre avangardele, mai vechi sau mai noi, ale culturii occidentale, dar care continua sa ramana captiva intre doua mari presiuni hegemonice ce-o ameninta, din directii diferite, cu disparitia sau cel putin cu mutismul, prin ocupare de o parte, prin ignorare, de cealalta. La fel ca intotdeauna, soarta intregii Europe se joaca in Estul acesteia. Expulzat, ca atatia alti creatori est-europeni de literatura, din idiomul in care creeaza, Kundera s-a trezit dependent de traducerile care, uneori, il tradau.“ (BOGDAN GHIU)

„Impreuna, aceste doua eseuri alcatuiesc un fel de retrospectiva, distiland filozofia lui Kundera si viziunea sa asupra istoriei Europei in fraze de o limpezime taioasa.“ (Financial Times)

Cand, in 1968, tancurile sovietice spulberau „Primavara de la Praga“, MILAN KUNDERA (1929–2023) era deja un scriitor cunoscut: publicase poezie, teatru, eseuri, iar primul sau roman, Gluma, si nuvelele adunate in volumul Iubiri caraghioase fusesera tiparite in ultimul an in peste 150 000 de exemplare. Atata si ar fi fost de-ajuns pentru ca noile autoritati cehe sa-l excluda de la Catedra de literatura universala pe care o ocupa la Academia de Film si sa-i elimine cartile din toate bibliotecile Cehoslovaciei. Si cum sa fi acceptat un regim impietrit in stalinismul deceniului sase pe acela care fusese nu doar un participant activ la efervescenta miscarii pragheze, dar mai si declarase – si ilustrase in cartile sale – ca tocmai stalinismul l-a invatat virtutea izbavitoare a rasului? Iata de ce urmatorul roman, Viata e in alta parte, i-a aparut in 1973 in Franta, iar doi ani mai tarziu autorul insusi se stabilea aici, devenind in scurt timp un scriitor de faima internationala, tradus in toate limbile importante ale lumii.

Opere scrise in ceha: Gluma, roman; Iubiri caraghioase, nuvele; Viata e in alta parte, roman; Valsul de adio, roman; Cartea rasului si a uitarii, roman; Insuportabila usuratate a fiintei, roman; Nemurirea, roman

Opere scrise in franceza: Jacques si stapanul sau. Omagiu lui Denis Diderot, teatru; Arta romanului, eseu; Testamente tradate, eseu; Lentoarea, roman; Identitatea, roman; Ignoranta, roman; Cortina, eseu in sapte parti; O intalnire, eseu

Despre opera lui Milan Kundera: Kvetoslav Chvatik, Lumea romanesca a lui Milan Kundera; Eva Le Grand, Kundera sau memoria dorintei; Jocelyn Maixent, Secolul XVIII al lui Milan Kundera; Maria Nemcova Banerjee, Paradoxuri terminale; François Ricard, Ultima dupa-amiaza a lui Agnes, eseu despre opera lui Milan Kundera; Guy Scarpetta, Varsta de aur a romanului; Guy Scarpetta, Variatiuni asupra erotismului