Mostenirea Kremlinului. Rolul spionajului in sistemul comunist de guvernare

Mostenirea Kremlinului se citeste ca un superb roman de spionaj. E populat de rezidenti, ofiteri ilegali si agenti care se intalnesc in case conspirative, transmit mesaje codificate si toarna otravuri in bauturile inamicilor.Din nefericire, personajele care pun la cale operatii de influenta si manipulare, furturi de tehnologii occidentale, extorcari de fonduri, asasinate politice si lovituri de stat sunt Lenin, Stalin, Brejnev, Gorbaciov, Gheorghiu-Dej si Ceausescu, fapt care ne obliga sa acceptam ca, de aproape o suta de ani, suferintele produse de comunism fac parte dintr-o realitate dureroasa si greu de schimbat.

Din nou din nefericire, sarcina executarii acestor operatii abominabile a fost incredintata serviciilor de informatii externe, care, pe nevazute, au acaparat diplomatia, institutiile statului si intreprinderile economice.Fie ca s-au numit INO, INU, PGU, in Uniunea Sovietica, sau DIE, in Romania comunista, chiar aceste servicii au contribuit la inlaturarea dictatorilor compromisi, dar cu intentia criminala de a-si pastra, intr-un simulacru de democratie, privilegii pe care, fara a citi aceasta carte, nu le-am cunoaste niciodata.

Fara dezvaluirile generalului Ion Mihai Pacepa, n-am putea intelege niciodata de ce framantarile politice si sociale din anii 1990 fac parte din inspaimantatoarea mostenire a Kremlinului.

„Sistemul de guvernare comunist nu a fost altceva decat o hotie motivata ideologic. Am ajuns la aceasta concluzie treptat, cu ajutorul experientei acumulate in cei douazeci si trei de ani in care am fost partas la ceea ce astazi consider a fi fost cea mai mare escrocherie comisa vreodata: furtul de tehnologie occidentala, practicat de fostul bloc sovietic. Pana la urma crima este nerentabila,chiar cand e comisa de o superputere. Prabusirea comunismului in Europa de Est si dezintegrarea intregii economii sovietice vorbesc de la sine.“

„In viata se intampla adesea sa pleci dupa lana si sa te intorci tuns, spune un proverb romanesc. Nici Gorbaciov si nici serviciile sale de informatii nu au putut prezice ca eforturile lor de a mentine Europa de Est in tarcul glasnostului si al perestroikai vor sfarsi prin a sapa groapa comunismului.“ (Ion Mihai PACEPA)

ION MIHAI PACEPA (1928–2021), ale carui cursuri („Spionajul tehnico-stiintific") si articole („Propaganda Redux", The Wall Street Journal, 2007) au devenit obiect de studiu in scolile fortelor armate ale SUA, si-a inceput cariera militara in Romania. In 1951, dupa ce a absolvit Facultatea de Chimie Industriala, a fost incadrat ca locotenent in Securitate; dupa patru ani a ajuns sef de serviciu la Directia a IV-a de contraspionaj, iar din ianuarie 1956, sef al rezidentei de spionaj din RFG. A fost prim-adjunct al directorului DIE intre anii 1966 si 1972. A fost numit consilierul lui Ceausescu pentru securitate si dezvoltare tehnologica, functie pe care a detinut-o din 1972 pana in iulie 1978. In acelasi timp, a fost secretar de stat la Ministerul de Interne – Consiliul Securitatii Statului.

In august 1974, a fost avansat la gradul de general-locotenent. In iulie 1978, aflandu-se in Germania Federala, Ion Mihai Pacepa a solicitat azil politic presedintelui SUA Jimmy Carter, iar la 28 iulie un avion militar american l-a adus la Washington. La acea data, era sef al Casei Prezidentiale a Romaniei. A fost si continua sa fie cel mai inalt oficial din blocul sovietic care a cerut azil politic intr-o tara NATO. In urmatorii zece ani, generalul Pacepa a colaborat cu guvernul SUA in diferite operatiuni impotriva serviciilor de spionaj ale blocului sovietic. Autoritatile americane au apreciat – intr-o scrisoare publica – activitatea sa din aceasta perioada ca fiind „o unica si importanta contributie adusa Statelor Unite".

In noiembrie 1987, generalul Pacepa a publicat in SUA Orizonturi rosii, prima carte occidentala care a descris viata la curtea unui dictator comunist si pe care Editura Humanitas a republicat-o, intr-o editie imbogatita cu noi dezvaluiri, in 2010. In 1993, a publicat Mostenirea Kremlinului, iar in 1999 trilogia Cartea Neagra a Securitatii. In 2007 a aparut in SUA, tot sub semnatura sa, Programmed to Kill: Lee Harvey Oswald, the Soviet KGB and the Kennedy Assassination. Generalul Pacepa publica frecvent in ziare si saptamanale occidentale, precum The Wall Street Journal, The Washington Times, The Los Angeles Times, National Review, The American Spectator, L'Express. In iunie 2009 a publicat, la Editura Humanitas, o carte de confesiuni, Fata in fata cu generalul Ion Mihai Pacepa, rezultat al primului interviu pe care l-a acordat, dupa 31 de ani, unui jurnalist roman (Lucia Hossu Longin). Ultima sa carte, Disinformation, aparuta in 2013, a facut senzatie in Statele Unite ale Americii.