In virtutea ineptiei. Noua antologie de perle

Veti rade citind nastrusniciile din volum? Asa e de dorit. Veti trece de la amuzament la stupoare? Asa e de presupus. Veti reciti anumite pasaje, frecandu-va apoi mefient la ochi? Asa e de asteptat. Pe urma insa, odata stins hohotul sau disparut zambetul, probabil ca va veti pune cateva intrebari despre celebritatile zilei, eventual ale deceniului, fie ele din politica, afaceri, sport sau divertisment.

Una dintre aceste intrebari priveste dezinvoltura cu care apar acesti oameni pe scena. Distributia volumului e compusa din personaje care par operate de simtul ridicolului la o varsta frageda si pentru care surfingul media pe valul popularitatii pare o conditie indispensabila de viata. Din acest punct de vedere, In virtutea ineptiei nu e doar un catalog de prostioare si aberatii, ci si o dovada a nivelului tot mai scazut al discursului public. Ba poate chiar a felului in care ni se anemiaza si noua exigenta.

Cotizantilor vechi, cu aparitii consistente in precedentele volume de „perle“, li se adauga aici noi exponenti ai contraselectiei. Unii sunt tenori ai misticismului dacopat, altii peroreaza despre virtutile inaltatoare ale canepei. Unii il considera sarlatan si impostor (ba chiar si hotoman) pe Cristofor Columb, care ar fi sterpelit niste harti ale dacilor, altii cred ca au stabilit contacte cu civilizatii non-umane – si nu oriunde, ci la ONU. Din cauza lor, Romania pare uneori un straniu amestec de circ, spital de boli mintale si curte a miracolelor.

RADU PARASCHIVESCU (n. 1960, Bucuresti) traieste in Balta Alba si se viseaza la Roma. E me ent fata de avioane, reptile si sfaturile medicilor. Croieste articole pentru ziare si reviste, traduce romane, se ocupa cu hermeneutica ofsaidului in emisiuni de analiza fotbalistica si – mai rar decat i-ar placea – scrie carti. Are cativa prieteni francezi de nadejde (Millefeuilles, Plaisir Sucré, Macaron etc.), fara sa-si tradat prima iubita: ciocolata de casa. Se imbata cu vocea lui David Gilmour si chitara lui Mark Knop er. Se indragosteste repede si-i trece greu. Detesta cliseele, laptele si broccoli. A scris despre nesimtiti, Inès de Castro, Maradona si Caravaggio.

Carti: Efemeriada (2000, Libra); Balul fantomelor (2000, RAO, reeditare Humanitas, 2009); Bazar bizar (2004, Masina de scris, reeditare Humanitas, 2007); Fanionul rosu (2005, Humanitas, Premiul Ioan Chirila pentru cea mai buna carte de sport a anului); Ghidul nesimtitului (Humanitas, 2006); Fie-ne tranzitia usoara. Mici rostiri cu talc (Humanitas, 2006); Mi-e rau la cap, ma doare mintea. Noi perle de tranzitie (Humanitas, 2007); Cu inima smulsa din piept (Humanitas, 2008); Racani, pifani si veterani (coord., Humanitas, 2008); Dintre sute de clisee. Aschii dintr-o limba tare (Humanitas, 2009); Fluturele negru (Humanitas, 2010); Toamna decanei. Convorbiri cu Antoaneta Ralian (Humanitas, 2011), Astazi este mainele de care te-ai temut ieri (Humanitas, 2012), Maimuta carpatina (Humanitas, 2013), Muste pe parbrizul vietii. Nou catalog de perle (Humanitas, 2014), Noi vorbim, nu gandim. Noua colectie de perle romanesti (Humanitas, 2015), Povesti de dragoste la prima vedere (coautor, alaturi de Ioana Parvulescu, Gabriel Liiceanu, Ana Blandiana si Adriana Bittel – Humanitas, 2015), Romania in 7 gesturi (Humanitas, 2015), Astept sa crapi (de astazi, in prime-time) (Humanitas, 2016), Cum gandesc politicienii (Cum? Gandesc politicienii?) (Humanitas, 2016), Am fost candva femeie de onoare si alte povestiri (Humanitas, 2017), Cartea rasului si a cercetarii (Humanitas, 2017), Doua maturi stau de vorba. Scene romanesti (Humanitas, 2018), Orice om ii este teama (Humanitas, 2018), In lume nu-s mai multe Romanii (planetei noastre asta i-ar lipsi) (Humanitas, 2019), Omul care muta norii (Humanitas, 2019), Recviem vesel pentru tata (Humanitas, 2020), Vitrina cu sarlatani (Humanitas, 2020); Acul de aur si ochii Glorianei (Humanitas, 2021), Noi suntem romani (nimeni nu-i perfect) (Humanitas, 2022), Garoafe la bordel (Humanitas, 2023), Libertatea de depresie (Humanitas, 2024), Bratara pe glezna ta, (Humanitas, 2024).