Chipuri ascunse

Singurul roman al lui Salvador Dali, Chipuri ascunse, este omagiul adus prozei clasice franceze de imaginatia debordanta a marelui pictor suprarealist. Debutand ca o saga a intrigilor si aventurilor amoroase ale unui grup de aristocrati excentrici, romanul isi are centrul emotional in pasiunea sublimata a contelui de Grandsailles pentru Solange de Cléda. Obsesiile daliniene, fulguratiile sale si atractia pentru ocultism se regasesc in acest roman fascinant.

In 1943, Salvador Dali se retrage in muntii din New Hampshire, aproape de granita canadiana, si in patru luni scrie, in franceza, Chipuri ascunse, care apare mai intai in traducere, la New York, in 1944. Pornind de la celebra definitie stendhaliana care intemeieaza realismul modern, romanul lui Dali este o oglinda purtata de-a lungul unui drum, insa calatoria este livresca: privirea cititorului intalneste, dincolo de trasaturile personajelor, chipurile ascunse ale marilor opere ale literaturii franceze, de la Principesa de Clèves la Canturile lui Maldoror.

„Un adevarat roman de atmosfera, de introspectie, de revolutie si de arhitecturalizare a pasiunilor trebuie sa fie (asa cum a fost intotdeauna) exact contrariul unui Mickey Mouse de cinci minute sau al senzatiei de vertij a unui salt cu parasuta. La fel ca intr-o lenta calatorie cu trasura pe vremea lui Stendhal, se cuvine sa fim in stare sa descoperim incetul cu incetul frumusetea peisajelor sufletului pe care le strabatem; fiecare noua cupola de pasiune trebuie sa apara treptat, la momentul potrivit, astfel incat spiritul fiecarui cititor sa aiba ragazul sa le «savureze»… Inainte de a-mi fi terminat cartea, s-a pretins ca scriu un roman balzacian sau huysmansian. Este, dimpotriva, vorba de un roman riguros dalinian, iar cei care mi-au citit Viata secreta cu atentie vor descoperi lesne sub structura romanului prezenta familiara, permanenta si viguroasa a miturilor esentiale ale vietii mele si ale mitologiei mele personale.“ (SALVADOR DALI)

„Cartea lui Dali este atat de inventiva vizual, atat de inteligenta, atat de incarcata cu o energie aproape dickensiana, incat nu poti sa nu intelegi trufia cu care se proclama autorul geniu.“ (George Melly, The Observer)

Personalitate unica si flamboaianta, care intreaga viata a vrut sa scandalizeze si sa uimeasca, SALVADOR DALI este, poate, cea mai cunoscuta figura a picturii moderne. S-a nascut la 11 mai 1904 la Figueres, in Catalonia, ca fiu al unui notar. Intre 1922 si 1926 studiaza la Real Academia de Bellas Artes de San Fernando din Madrid. Se imprieteneste cu Federico Garcia Lorca si cu Luis Buñuel. Dupa o perioada neoimpresionista, Dali se apropie de tehnicile cubiste, apoi de miscarea suprarealista, pe care o descopera odata cu stabilirea sa la Paris, in 1927. Aduce, in cadrul acesteia, o metoda pe care o denumeste „paranoic-critica“. In grupul suprarealistilor o cunoaste pe viitoarea sa sotie, Gala, impreuna cu care se va stabili, din 1930, la Cadaqués, in Spania. Intre 1940 si 1948 Dali si Gala locuiesc in SUA, revenind apoi in Spania. Printre cele mai cunoscute picturi daliniene se numara: Marele masturbator (1929), Persistenta memoriei (1931), Girafa in flacari (1935), Presimtirea razboiului civil (1936), Metamorfoza lui Narcis (1937), Fecioara de la Port Lligat (1949), Descoperirea Americii de catre Cristofor Columb (1960) etc. A creat costume si decoruri pentru balet (Labirintul – 1941, Tristan nebun – 1944) si a facut ilustratii la Canturile lui Maldoror de Lautréamont si Don Quijote de Cervantes. A colaborat cu Luis Buñuel la realizarea peliculelor Cainele andaluz (1929) si Varsta de aur (1930). Dintre scrierile sale mentionam: La conquête de l’irrationnel (1935), La vie secrète de Salvador Dali (1942), romanul Chipuri ascunse (Visages cachés, 1943) si Jurnalul unui geniu (Journal d’un génie, 1964; Humanitas, 1994, 2012, 2015). Salvador Dali a murit la 23 ianuarie 1989.