Aventurile fetei dezmatate

Aventurile fetei dezmatate este un roman despre bucuria si chinurile unei iubiri clandestine urmarite de-a lungul a patru decenii, pe trei continente, dar si o cronica a lumii postbelice care, asemenea fetei dezmatate, a avut nevoie de mult timp pentru a-si recapata inocenta si pentru a invata sa iubeasca.

 

In vara anului 1950, Ricardo Somocurcio trece de la pantaloni scurti la pantaloni lungi. Petrecerile se tin lant in cartierul Miraflores din Lima, iar viata este traita in ritm de mambo. Pana cand Ricardo se indragosteste de Lily. Pentru totdeauna. O pierde si o regaseste, mereu sub un alt nume, in scenarii variate: Lima burgheza, apoi Parisul revolutionar al anilor ’60, Londra hippy din '70, Japonia moderna. El este „baietasul cuminte“, care viseaza sa traiasca la Paris si crede ca intalnirile lor tin de destin. Ea este „fata dezmatata“, o aventuriera calculata, care crede ca intalnirile lor tin doar de hazard.

 

MARIO VARGAS LLOSA (1936–2025) s-a nascut la Arequipa, in Peru, si a copilarit in Bolivia impreuna cu mama si bunicii materni, inchipuindu-si ca tatal lui murise si ca fusese un erou. In realitate, la cinci luni dupa casatorie, acesta isi parasise sotia insarcinata si avea sa-si revada fiul abia zece ani mai tarziu, cand Mario se va intoarce in Peru. Intre 1950 si 1952 urmeaza cursurile unei scoli militare din Lima – experienta descrisa in primul roman, Orasul si cainii. In 1955 se casatoreste cu o matusa, Julia Urquidi, provocand un mare scandal in familie, si divorteaza de ea in 1964, pentru ca, un an mai tarziu, sa se insoare cu verisoara lui, Patricia. Intre timp, lucrase in Franta ca profesor de spaniola si jurnalist. Dupa o tinerete in care se apropiase de comunism, ia distanta fata de Fidel Castro, ba chiar il acuza pe Gabriel Garcia Marquez, odinioara prieten, de servilism. Calatoreste, preda la universitati din America si Europa, devine scriitor celebru prin forta epica, luciditatea si ironia sa. In anul 2010, Academia Suedeza i-a acordat Premiul Nobel pentru literatura, iar in 2023 a fost primit in Academia Franceza, ocupand cel de-al optsprezecelea fotoliu si devenind astfel primul membru al asa-numitilor Immortels fara ca vreuna dintre cartile sale sa fi fost scrisa in limba franceza.

 

La Editura Humanitas au aparut: Orasul si cainii (1992), Povestasul (1992), Matusa Julia si condeierul (2000), Cine l-a ucis pe Palomino Molero? (2003), Elogiu mamei vitrege (2003), Scrisori catre un tanar romancier (2003), Paradisul de dupa colt (2004), Adevarul minciunilor (2005), Lituma in Anzi (2005), Pestele in apa (2005), Tentatia imposibilului (2005), Caietele lui don Rigoberto (2006), Casa Verde (2006), Chipuri ale raului in lumea de astazi. Mario Vargas Llosa in dialog cu Gabriel Liiceanu (2006), Ratacirile fetei nesabuite (2007), Pantaleón si vizitatoarele (2008), Baietii si alte povestiri (2009), Visul celtului (2011), Calatoria catre fictiune (2012), O mie si una de nopti (2013), Orgia perpetua. Flaubert si Doamna Bovary (2013), Arme si utopii (2013), Eroul discret (2013), Conversatie la Catedrala (2014), Sarbatoarea Tapului (2014), Razboiul sfarsitului lumii (2015), Civilizatia spectacolului (2016).

 

La Editura Humanitas Fiction au aparut: Cinci Colturi (2016, 2020), Ratacirile fetei nesabuite (2016, 2020), Matusa Julia si condeierul (2017, 2021), Lituma in Anzi (2017), Orasul si cainii (2017), Istoria lui Mayta (2019), Casa Verde (2019), Baietii si alte povestiri (2019), Chemarea tribului (2019), Cine l-a ucis pe Palomino Molero? (2020), Elogiu mamei vitrege (2020), Povestasul (2020), Paradisul de dupa colt (2021), Vremuri grele (2021), Conversatie la Catedrala (2021), Visul celtului (2021), Doua singuratati. Despre roman in America Latina: Mario Vargas Llosa in dialog cu Gabriel Garcia Marquez (2022), Jumatate de secol cu Borges (2022), Vanturile (2023), Razboiul sfarsitului lumii (2023), Caietele lui don Rigoberto (2023), Mario Vargas Llosa, Rubén Gallo, Conversatie la Princeton (2023), Scrisori catre un tanar romancier (2024).