Analecte

Cele doua parti care alcatuiesc aceasta carte sunt pentru intaia data asezate intr-un acelasi volum. In acord cu structura colectiei “Forma mentis”, am plasat drept introducere un capitol din cartea lui Max Weber, Confucianism si taoism, iar pe post de postfata am scris un text susceptibil sa lamureasca actualitatea conficianismului, fata cu “miscarile culturale” clasice, moderne sau contemporane.

„Desi promoveaza o morala rigida, aproape matematica, cu mult diferita de morala crestina fundamentata pe relatia de iubire intre om si Dumnezeu, om si semeni, confucianismul numara peste 200 de milioane de adepti mai ales in China, Coreea si Japonia. Ceea ce-i leaga pe membrii acestei comu­nitati nu este atat dimensiunea religioasa a acesteia, cat cea morala si etica, care este un element de identitate a societatii chineze contemporane. De altfel, cercetari la granita intre psiho-sociologie, istorie a mentalitatilor, stiinte politice, geopolitica si eco­nomie explica intrumentalizarea confucianismului.

Un fel de incercare de sincronizare cu modernitatea printr-o intoarcere la trecut, mai exact la Confucius. Nu e aici vreun paradox ci chiar o nepotrivire in reabilitarea filosofului antic pe care partidul unic l-a vazut, pret de mai bine de jumatate de secol, ca pe o forta reactionara; acum cincizeci de ani, chinezii erau indemnati (constransi e termenul corect) sa evacueze din limbajul curent numele lui Confucius. Azi, confucianismul a reintrat in lexicul uzual si a derivat astfel ceea ce politologii numesc: noul confucianism; acesta a devenit tema de celebrare publica pentru prima data, dupa 90 de ani, in 2010.“ (Lucian Pricop)

Prezentarea colectiei „Forma mentis“:

Forma mentis inseamna starea mintii. A carei minti? A individului? Nu aceea a unui singur individ, ci a unui numar suficient de mare de indivizi pentru a putea vorbi de o stare colectiva. Exista asa ceva? Peste tot unde vedem ca lumea se comporta la fel: un milion de tineri poarta simultan aceiasi blugi, eventual rupti, lumea se supune modei, exista mode intelectuale si filosofii la moda. Forma mintii e deci un indicator bun pentru a explica de ce anumite carti de filosofie au schimbat societatea si continua sa o influenteze cu fiecare noua generatie de cititori.

In colectia „Forma mentis“ au mai aparut:

• Arthur Schopenhauer, „Arta de a fi fericit. Mic tratat de eudemonologie“, cu o introducere de Friedrich Nietzsche
• Friedrich Nietzsche, „Nasterea tragediei“, cu o introducere de Richard Wagner
• Georg Simmel, „Religia“, cu o introducere de Nae Ionescu
• Lao Tse, „Tao Te Ching. Cartea despre Tao si calitatile sale“, cu o introducere de Max Weber si o postfata de Rene Guenon
• Sfantul Augustin, „Despre Facerea lumii si despre Timp“, cu o introducere de Papa Pius al XI lea si o postfata de Nicolae Iorga.